Oneșteanul Dorel Bălăiță deschide „Ferestre spre cer” cu icoane de vatră

Pasionat colecționar, iubitor de frumos și de adevărul istoric, dar și un veritabil artist plastic, prin lucrări create și expuse deja în fața publicului oneștean, inginerul Dorel Bălăiță, un mai vechi confrate al nostru, anunță un nou eveniment expozițional. Pe 7 septembrie, de la ora 17.00, la Biblioteca „Radu Rosetti” din Onești va avea loc vernisajul expoziției de icoane de vatră, intitulată de autor "Ferestre spre cer". Expoziția este dedicată sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, de pe 8 septembrie.

„Această expoziție, ca si celelalte două dinainte – spune Dorel Bălăiță -, își dorește aducerea în atenția publicului a unor valori autentice și nemuritoare ale creației țăranului roman, pe nedrept uitate și înlocuite de kitch-urile societății de consum de astăzi. Voi expune circa 60 de icoane inspirate din vechi icoane de vatră. Este cea de-a treia expoziție personală de artă populară românească: prima în 2013, «Un univers într-o lingură», expoziție de linguri crestate cu motive tradiționale românești, cea de a doua în 2014, «Omagiu Crucii», expoziție de cruci de mână și pristolnice”.

Tradiția icoanelor de vatră vine de la primii creștini din zona Carpaților, prigoniți pentru credința lor. Ei ascundeau câte o bucată de lemn în hornul casei, după ce îl scrijeleau cu un cui până când desenul căpăta chipul unui sfânt. Nimeni nu găsea lemnul să afle, în acest fel, că în casa aceea locuiau creștini. E nevoie de un lemn tare, precum stejarul, fagul ori sorgul. Scrijelești lemnul cu un fel de cui până când apare forma sfântului. Lemnul e apoi tratat cu baiț și ceară de albine, să reziste la trecerea timpului.

Pentru țăranul român – am mai aflat de la Dorel Bălăiță -, icoanele de vatră au reprezentat și adevărate "zăvoare" împotriva spiritelor malefice. Acest inestimabil tezaur spiritual autohton însumează, în prezent, mai puțin de 50 de exemplare originale, răspândite prin muzeele țării și prin colecții particulare. Icoanele de vatră au fost realizate și au avut o prezență mai mare în gospodăriile țărănești din sudul subcarpatic al țării, în zone precum Oltenia, Argeș, Dolj, Gorj, Teleorman sau Prahova. Chiar dacă nu mai sunt folosite în interiorul locuinței țărănești, ele constituie mărturii emoționante și rare ale unei lumi și ale unui mod de gândire. Sunt dovezi incontestabile ale credinței creștin-ortodoxe a poporului român.