- spune prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, negociatorul șef pentru aderarea României la UE
Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș |
Vasile Pușcaș,
negociatorul șef în Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană,
încheiat exact acum zece ani, a fost zilele trecute oaspete al Bacăului, unde a
fost organizată una dintre cele patru conferințe regionale „România: al doilea
deceniu în UE. Provocări, oportunități, priorități”. Cu acest prilej, reputatul
politician, profesor universitar la Cluj-Napoca pe probleme de Relații
Internaționale și fost membru al guvernului României a făcut mai multe
propuneri și aprecieri cu privire la rolul Bacăului în contextul
economico-social românesc și european.
Domnule profesor,
de ce a fost ales Bacăul ca unul dintre centrele în care s-a organizat
conferința „România: al doilea deceniu în UE”? Ce considerați că se întâmplă
interesant aici pe planurile economic, social, poate chiar cultural în acest
sens?
Municipiul
și zona Bacău au, în primul rând, o economie vibrantă, dar și inițiative și
atitudini care mie mi se par mult mai deschise spre ceea ce numim „integrarea
europeană” și din punctul de vedere al pieței, dar și al educației și culturii.
Vreau să vă spun că în timpul negocierilor de aderare am avut un sprijin mai
ales din partea comunității de afaceri din Bacău, aceea de acum 15 ani. Erau
unele firme în stadiu incipient, dar erau și o dorință și o imersiune în ceea
ce înseamnă noile relații de piață europene și mondiale, care pe mine m-au
impresionat. De aceea veți găsi și firme și localități din județul Bacău în
Tratatul de Aderare, tocmai pentru că am avut această experiență. Și nu în
ultimul rând pentru că și în momentul de față comunicarea europeană și
dezbaterea europeană în România este în decadență față de acum 10 – 15 ani. În
schimb, am observat în discuțiile pe care le-am avut cu oficialități academice
și oameni de afaceri din Bacău o dorință de dialog tocmai în perioada aceasta
în care Uniunea Europeană (UE) se redefinește, iar România își caută o cale mai
apropiată, mai implicată în UE, o dorință de dialog despre ceea ce va fi UE și
cum se va putea insera România în viitoarea UE. Aceste au fost principalele
trei motive pentru care am venit la Bacău, dimpreună cu ceea ce face revista
„Economistul” de care m-am atașat în ultima vreme, cu o deschidere apreciabilă
către concretul economic, către afacerile din România și mai ales cele
susținute de investiții autohtone, locale, de antreprenori locali, pe care eu
nu-i găsesc cu nimic mai prejos decât antreprenorii europeni.
Sunteți omul care
a început pentru noi toți apartenența la Uniunea Europeană, dar și unul dintre
cei care pe 23 mai, la București, la finalul ciclului de conferințe „România: al
doilea deceniu în UE” veți trage concluziile. Sperați ca aceste concluzii să
ajungă unde trebuie, să aibă ecou?
Concluziile
trebuie să ajungă la noi, românii. Noi vorbim de integrare europeană și ne
uităm spre Bruxelles. Dar noi suntem Uniunea Europeană. Deși noi avem deja zece
ani de când suntem membri ai UE, ne comportăm ca și cum am fi în afara ei. Noi
îi întrebăm pe cei de la Bruxelles ce fac într-o problemă sau alta, dar noi
suntem acolo, în gestionarea afacerilor europene, a pieței interne etc. Eu cred
că ce se discută în conferințe precum aceea de la Bacău trebuie să se audă în
primul rând la București. Și dacă factorii decidenți din afară își vor reaminti
că au un mandat în ceea ce privește integrarea europeană a României, atunci am
realizat ceva. Liderii de la Bruxelles vor face, în primul rând, ceea ce le
spun liderii de la București, pentru că UE este în continuare o structură
interguvernamentală, interstatală, nu o federație. Ca urmare, ceea ce trebuie
să facem este să sunăm clopoțelul la București, iar dacă văd lideri români
foarte agitați, care spun că trebuie să dăm cu pumnul în masă la Bruxelles, eu
le-aș spune că trebuie să dăm cu pumnul în masă la București. Și după ce rezolvăm
problemele noastre acasă să negociem cât mai eficient și productiv pentru
România și pentru cetățenii ei, atât la Bruxelles, cât și în celelalte capitale
ale statelor UE.
Văd o înverșunare
la dumneavoastră, la ardeleni, la dumneavoastră personal, împotriva
„centralizării”. Nu ar putea genera un pericol de rupere a statului român?
Nu!
În ceea ce privește descentralizarea, ea este un demers de modernizare a
statului, a instituțiilor, a societății românești, pentru că vedem foarte bine
ori o spațiodescentralizare ori asistăm la o atomizare a societății și a
statului, ceea ce nu ne dorim. Este în primul rând o descentralizare ca formulă
de participare a localităților, a comunităților la procesele de dezvoltare a
României și, pe calea aceasta, la procesul european de integrare. Nu este deloc
o înverșunare. Nu trebuie să facem lucrurile cu înverșunare, dar trebuie să ne
susținem neapărat niște proiecte, iar dacă acestea sunt bune (și toată lumea
recunoaște că sunt bune) eu v-aș aminti că în mai 2004 România a lansat o
strategie de reformă a administrației publice care prevedea inclusiv
descentralizare, formule de organizare regională etc. și care a fost publicată,
dar a rămas în Monitorul Oficial. Iar de atunci tot discutăm. De aceea, când
avem în vedere ceea ce ni se întâmplă din perspectiva procesului integrării
europene, trebuie să ne gândim foarte mult că noi ne-am luat niște angajamente
față de noi înșine: că ne dezvoltăm, că mergem pe o cale mai accelerată. Este
vorba de un timp pe care trebuie să-l recuperăm și mai ales de procese pe care
trebuie să le întărim la noi acasă.
Adică să dăm
răspuns la o întrebare care apare și în culegerea dumneavoastră de articole și
interviuri „România și calea de viață europeană”, lansată și în Bacău: „Avem o
țară, ce facem pentru ea?”
Da,
avem o țară. Ce facem pentru ea? Pentru că nimeni nu va veni să ne facă ordine
în țară, să ne construiască autostrăzi sau o infrastructură, și cu atât mai
puțin nimeni nu va veni să investească în România într-o formulă de risc maxim ci
într-o formulă de dezvoltare durabilă de proiecte care sunt susținute de noi
toți.
Vă mulțumim pentru
răspunsuri și vă dorim succes în activitatea de negociere pe care, se vede, nu o
părăsiți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu